Sfântul Cuvios Teodor Mărturisitorul, pomenit de Biserica Ortodoxă pe 27 decembrie, se ridică în panteonul sfinților ca un apărător neînfricat al dreptei credințe în perioada tulburărilor iconoclaste. Viața sa, împletită cu cea a fratelui său, Sfântul Teofan Mărturisitorul, ne oferă o imagine vibrantă a curajului mărturisitor și a statorniciei în fața ereziei.
Născuți în Ierusalim, într-o familie creștină, Sfinții Teodor și Teofan au cultivat încă din tinerețe o viață dedicată studiului și rugăciunii. Teodor, după o perioadă de studiu al filosofiei, a ales calea monahismului la Mănăstirea Sfântului Sava, un important centru spiritual al vremii. Aici, și-a desăvârșit cunoștințele teologice și s-a distins prin virtute și înțelepciune.
Contextul istoric în care au trăit cei doi frați a fost marcat de lupta împotriva iconoclasmului, o erezie care nega venerarea sfintelor icoane. Această perioadă de frământări a pus la grea încercare Biserica, generând persecuții împotriva celor care apărau cultul icoanelor. În acest context dificil, Sfântul Teodor s-a dovedit a fi un luptător neobosit pentru dreapta credință.
Împreună cu fratele său, Teofan, a fost chemat la Constantinopol pentru a apăra cultul icoanelor în fața împăratului iconoclast Teofil. Mărturisirea lor curajoasă și argumentele teologice solide au stârnit mânia împăratului, care a ordonat torturarea și întemnițarea lor. Au fost supuși la chinuri grele, fiind chiar marcați pe față cu fierul roșu. Cu toate acestea, niciunul dintre ei nu a cedat presiunilor, rămânând fermi în credința lor.
Din punct de vedere teologic, Sfântul Teodor Mărturisitorul, prin viața și scrierile sale (care din păcate nu s-au păstrat până la noi), subliniază importanța icoanei ca mijloc de legătură cu prototipul, adică cu persoana sfântă reprezentată. Icoana nu este un simplu obiect artistic, ci o fereastră spre cer, o prezență iconică a sfântului, care ne cheamă la rugăciune și la imitare a virtuților sale. Apărarea cultului icoanelor este, în esență, o apărare a Întrupării Mântuitorului Iisus Hristos, o afirmare a faptului că Dumnezeu s-a făcut om și a luat trup material, care poate fi reprezentat iconografic.
Sfântul Teodor Mărturisitorul a trecut la cele veșnice în închisoare, în ziua pomenirii Sfântului Arhidiacon Ștefan, primul mucenic creștin. Jertfa sa, alături de cea a fratelui său, Teofan, a contribuit la triumful Ortodoxiei și la restabilirea cultului icoanelor. Ei rămân pentru noi modele de curaj, de statornicie în credință și de devotament față de adevărul Evangheliei.